Selecţii probleme de sinteză
-
material pentru clasa a
VII-a –
a)
fiecare
număr are 6 cifre;
b)
suma
cifrelor fiecărui număr este 9;
c)
4
dintre cifrele fiecărui număr sunt 2,0,0,4.
(OJM 2004)
a)
Enumeraţi
elementele mulţimii A;
b)
Determinaţi
astfel încât
(OJM 2004)
este divizibilă cu 10.
(OJM 2005)
a)
Dacă
ma+mg=y-x, determinaţi valoarea raportului ;
b)
Arătaţi
că există o singură pereche de numere naturale nenule diferite
(x,y) pentru care ma+mg=40.
(OJM 2005)
(OJM 2007)
(OJM 2007)
(OJM 2008)
(OJM 2008)
(OJM 2008)
(OJM 2009)
(OJM 2009)
Indicaţii/soluţii:
1. 180 numere;
2. b) ...
3.
4. a) ; b) sau , de unde . De aici . Din rezultă natural, adică , , rezultă m+n=4 şi cum n<m avem n=1 şi m=3,
deci x=5, y=45;
5. Fără a restrânge generalitatea,
considerăm că ultima bilă extrasă este roşie. Atunci a
noua este tot roşie, altfel extragerea s-ar fi oprit după 8 bile. A
opta bilă este tot albastră, altfel ultimele 3 ar avea aceeaşi
culoare. A şaptea bilă este roşie, altfel extragerea s-ar fi
oprit după doar 6 bile. Acum, dacă bilele 5 şi 6 sunt roşii,
se obţin 3 consecutive roşii, fals. Dacă bilele 5 şi 6 sunt
albastre, atunci extragerea se opreşte după doar 4 bile,
contradicţie. În concluzie, bilele 5 şi 6 sunt diferit colorate.
6. Fie n=b-a. Din ipoteză avem
(a+k,b+k)=(a+k,b+k-a-k)=(a+k,n)=1, oricare ar fi k=1,2,...,n. Secvenţa
a+1, a+2, ..., a+n are n numere consecutive, rezultă că unul dintre
numere se divid cu n. Atunci n=1, altfel n nu ar fi prim cu acesta, deci
numerele a şi b sunt consecutive şi satisfac cerinţa.
7. Dacă k este numărul de divizori
proprii ai lui n şi cum n este compus rezultă k>1. Alegem divizorii proprii ai
lui n, atunci reprezintă tot divizorii proprii ai lui n, de unde
rezultă concluzia.
8. Se notează şi se demonstrează relaţia obţinută.
9. Alegem arbitrar două clase X şi Y;
este suficient să arătăm că acestea au acelaşi
număr de elevi. Să presupunem prin absurd că în clasa X sunt mai
mulţi elevi decât în clasa Y. Cum fiecare elev din clasa X cunoaşte
exact un elev din clasa Y, vor exista măcar doi elevi din clasa X –
numiţi de exemplu A şi B – ce cunosc acelaşi elev C din clasa Y.
Atunci elevul C cunoaşte din aceeaşi clasă X doi elevi, anume A
şi B în contradicţie cu ipoteza.
10. Elementele mulţimii A sunt nedivizibile
cu 3, deci au forma 3k+1, 3k+2, 3k+4, 3k+5, ...
11. Discutaţi pe ultima cifră
12. (reducere la absurd: presupuneţi că ab este impar);
(studiaţi parităţile posibile ale lui a
şi b şi folosiţi (reţineţi) următorul rezultat